E timpul pentru lectura

În ultima vreme am citit destul de mult , însă se pare că acum am găsit suficient timp să scriu despre cărţile frumoase şi interesante pe care le-am citit în ultima vreme. Deci, să începem:

1. Întâlnire cu un neunoscut- G.Liiceanu(Ed.Humanitas)

Această carte este cea mai recentă din categoria cărţi-jurnal ale lui G.Liiceanu, o carte care mi-a plăcut mult(la fel ca şi în cazul Scrisorii către fiul meu şi Uşa interzisă). Îmi place mult modul în care se destăinuie G.Liiceanu, este un autor sincer, care caută răspunsuri, care pune întrebări, care nu te lasă indiferent la ceea ce scrie.

"A trăi asumându-ţi iluziile ca iluzii înseamnă să acţionezi în permanenţă ca şi cum viaţa nu ar fi doar o agitaţie perpetuă, ci , dimpotrivă, o suită de fapte cu sens, chiar dacă tu ştii că nu este aşa."

2.Timpul ce ni s-a dat-Annie Bentoiu(Ed.Humanitas): Memorii 1944-1947

Prin intermediul acestei cărţi cititorul reuşeşte să vadă(chiar dacă doar din ceea ce citeşte) o parte din modul în care arăta Bucureştiul înainte de război şi după.

Speram când am găsit această carte(pe care am citit-o imediat după jurnalul lui G.Liiceanu) că va fi un jurnal foarte subiectiv, mai animat, dar se pare că singura parte care mi-a trezit atenţia a fost descrierea vieţii şi imaginii unui Bucureşti de mult apus. În rest autoarea nu insistă foarte mult asupra propriei existenţe din acea perioadă, predomină evenimentele de natură istorică sau politică.

3.La umbra rodiului -Tariq Ali (Ed.Humanitas)

Această carte este una din cele mai interesante pe care le-am citit în ultima vreme, o carte care vine cu o poveste frumoasă, interesantă şi fascinantă, cu personaje bine construite, cu o acţiune care curge frumos.

Este povestea prăbuşirii Granadei arabe, un loc pe care catolicii din acea perioadă şi-l doreau şi pe care vor reuşi în final să-l obţină.

În această lume senzuală şi fascinantă, familiile musulmane trebuie să rezite presiunii venite din parte bisericii catolice, care nu-i doreşte în acele locuri, îi persecută, doreşte să le schimbe obiceiurile şi religia.
În centrul romanului regăsim familia nobilului arab Umar : Hind-fiica acestuia, singura care va scăpa de masacrul pe care catolicii l-au pregătit pentru acestă familie, deoarece se căsătoreşte cu un tânăr cărturar şi se mută în alt oraş; Zubaya - soţia lui Umar, Kulthum-sora mai mică a lui Hind, Yazid-fiul cel mic al lui Umar şi Zuhayr-fiul cel mare , care va încerca pe tot parcursul poveştii să se lupte cu catolicii şi să câştige liniştea famiiliilor din Granada.

Povestea e mult prea frumoasă pentru a fi povestită în câteva cuvinte, aşa că vă las să-l citiţi ...

4.Altă perspectivă-Rosamunde Pilcher(Ed.Vivaldi)

Acesta este al doilea roman al lui R.Pilcher pe care îl citesc de curând şi pot spune că nu a fost o simplă întâmplare faptul că scriitura sa m-a atras de la început.

R.Pilcher este tipul de scriitor care îşi construieşte şi individualizează foarte bine persoanjele, pe care ajungi să le îndrăgeşti în scurt timp, apoi există mereu un context familial mai deosebit, acţiunea implică şi poveşti din trecut, iar suspansul şi puţin romantism veţi întâlni deasemenea în scrierile sale.

Povestea începe la Paris, unde Emma o tânără de 19 ani îl reîntâlneşte după mult timp pe Christopher, fratele său vitreg, dar decide să se reîntoarcă în Anglia pentru a sta alături de tatăl său, un pictor excentric şi un spirit liber, după mai bine de 6 ani de absenţă.

Ajunsă în Londra, îl întâlneşte pe Robert, unul din administratorii unei galerii micuţe de artă, şi prieten al tatălui său, iar această întâlnire le va schimba existenţa celor doi.

După ce ajunge în satul în care tatăl său îşi desfăşura activitatea, acesta este invitat în America pentru o expoziţie particulară, dar va rămâne aici mai mult decât se aştepta fiica sa, recăsătorindu-se cu Melissa, cea care-i organizare această expoziţie.

Emma îl regăseşte pe Christopher(actor) în apropiere de Londra, se va angaja la teatrul la care acesta lucrează pentru a nu fi nevoită să facă faţă singurătăţii, dar în final va accepta sentimentele pe care i le poartă lui Robert.

După cum scria New York Times:" Când termini de citit un roman al lui R. Pilcher eşti deja pregătit pentru următorul".

P.S.: Voi ce-aţi mai citit de curând? Ce-mi recomandaţi?

Paşte fericit, tuturor!