Thursday, April 20, 2017

3 ani



17 martie 2017

3 ani....de dor

Ai crede ca deja stiu cum este dupa 3 ani? Ca nimic nu ma mai poate surprinde, ca m-am obisnuit deja....

Ti-as raspunde ca nu stii cum este pana nu ti s-a intamplat si tie, caci acesta este adevarul, chiar daca poate parea dur.

Nu te obisnuiesti,doar inveti sa supravietuiesti cu toate ranile pe care le ai, care te dor, cu greutatea amintirilor, cu regretele.
Sunt 3 ani de cand nu te-am vazut, auzit, imbratisat. Uneori te revad in vise si-mi vorbesti. 
Alteori cate o amintire razleata mai deschide o rana si-mi doresc sa fii inca aici .
Nimic nu poate inlocui un om pe care l-ai pierdut. 
Cineva imi spunea ca vrea sa-si invete copii sa traiasca fericiti dupa ce nu va mai fi langa ei. As fi ras, dar n-ar fi inteles.... Cum sa-i inveti asta? 
Fiecare legatura este unica, nu o inlocuiesti cu altceva cand cineva moare.
Eu in schimb mi-as invata copii sa iubeasca, sa fie intelegatori, sa aleaga ceea ce-si doresc.

Mi-e dor de tine in fiecare zi si e normal. Inca n-am gasit drumul, merg pe carari intortocheate, ma impiedic, ma ridic si sper ca sunt mai aproape.
Luni au fost 3 ani fara tine, a fost frig si a plouat ca in ziua in care ai plecat. Singura diferenta era ca acum nu mai eram amortita, ci am simtit durerea din plin. 
Mi-am dat seama inca o data ca suntem singuri....