Saturday, June 20, 2015

Phoenix- Speak Low


Phoenix(2014) este filmul care m-a impresionat mult săptămâna trecută când l-am văzut în cinema şi pe care cu siguranţă îl voi revedea.
Germania, 1940, sfârşitul celui de-al doilea război mondial, un oraş distrus, oameni care păşesc încă cu frică pe stradă.
Nelly (Nina Hoss) este ajutată de prietena sa evreică să-şi reînceapă viata după ce aceasta o readuce din lagăr la un spital pentru a i se trata rănile suferite. Are fața bandajată, după operaţii se recunoaşte prea puţin în imaginea pe care o vede în oglindă.
Nelly se reîntoarce în oraşul în care a trăit înainte să fie arestată, îşi vede casa un morman de cărămizi şi este decisă să-l regăsească pe Johnny soţul său.
Prietena ei doreşte ca amândouă să plece la Haifa, pentru a uita tot ceea ce s-a petrecut în lagăr, de asemenea o avertizează că soţul ei a fost cel mai probabil cel care a trădat-o.
Nelly nu cedează, îl găseşte pe Johnny care lucra într-un club, acesta nu o recunoaşte, are doar impresia că poate semăna cu soţia sa pe care o crede moartă. 
Johnny se gândeşte că o poate învăţa pe aceasta să se comporte precum soţia sa, pentru a înscena întoarcerea ei din lagăr şi a lua suma de bani pe care Nelly o moştenise.
Nelly va trebui să înveţe să scrie aşa cum obişnuia, să meargă, să se îmbrace ca în trecut, să se vopsească. Toate acestea îi par ireale, mai ales pentru o persoană reîntoarsă din lagăr.
Refuză în continuare să creadă că Johnny a trădat-o, speră că o va recunoaşte şi totul va redeveni cum era înainte de arestarea ei.
Între timp prietena ei se sinucide, deoarece presiunea tuturor celor pe care i-a pierdut în lagăr a fost prea mare.
Rămasă singură,Nelly decide să joace până la capăt rolul soţiei lui Johnny, află că acesta a fost arestat cu o zi înainte de arestarea ei şi apoi i s-a dat drumul, că a asistat la arestarea ei şi că a şi divorţat de ea.
Se reîntoarce într-o rochie roşie cu trenul, îşi revede o parte din vechii prieteni, îşi reîntâlneşte soţul , iar la final îi cere acestuia să cânte împreună, el la pian , iar ea vocal piesa Speak Slow.
Acesta este momentul în care Johnny realizează că în faţa sa se afla chiar Nelly, dar este mult prea târziu.
Este incredibilă această poveste şi puterea cu care Nelly reuşeşte să treacă peste trauma din lagăr cu gândul la Johnny, pentru ca mai apoi să descopere că a fost inutil.
Impresionantă mi s-a părut imaginea locuinţelor distruse, locul în care Nelly se reîntoarcea pentru a se împaca cu trecutul.
A fost un film destul de dur, foarte bine redată atmosfera respectivă, iar actorii principali au fost impecabili.
M-a revoltat uşurinţa cu care Johnny spera că va obţine moştenirea şi faptul că nu şi-a recunoscut soţia în ciuda unor indicii importante.
Sfârşitul a fost wow!, îmi doream să nu se termine, să aflăm replica lui Johnny când este confruntat cu apariţia soţiei sale reale.
Vă recomand acest film, este unul din cele mai bune pe care le-am văzut! Enjoy!

No comments: