Thursday, October 31, 2013

Octombrie altfel...




Octombrie Books:

Rafa- Povestea unui campion;

Chemarea îngerului-G.Musso;

Jurnalele lui Carrie-C.Bushnell;

Psihologia Mulţimilor-Gustave le Bon;

Octombrie Film:

Grey's Anatomy

Octombrie Teatru:

Cafeneaua

Octombrie Music:

Placebo-Begin the End; 

James Blunt-Bonfire Heart;

Octombrie Words:

"De fapt, îți dorești să fii singur. Îți dorești cu disperare un moment de solitudine în care să te plângi pe tine însuți, cel pe care nu-l mai regăsești. Și-abia atunci când îl poți avea, abia atunci, după ce plângi tot, mai faci puțin loc în bagaj pentru a-l putea căra în continuare..."

F1 India 2013



Week-end-ul trecut s-a desfăşurat Marele Premiu al Indiei, ultima cursă pentru acest circuit destul de nou, care însă ne-a oferit şi campionul mondial al sezonului 2013.
Dacă mai avea cineva vreo îndoială, noul şi vechiul campion este S.Vettel, s-a întâmplat exact cum mă aşteptam la începutul acestui sezon: nici un alt pilot nu a reuşit să strângă suficiente curse pentru a se impune în faţa sa.
Cu 322 puncte Vettel reuşeşte să-l lase iar în urma sa pe Alonso-207 puncte, cu un Raikkonen destul de aproape de locul 2 - 183 p şi poate în ultimele 3 curse ale sezonului vom avea mai multă agitaţie pentru locul de vice-campion.
O cursă foarte bună a reuşit Grosjean, plecat de pe locul 17 a reuşit să termine pe locul 3!
Pe podium s-a mai aflat şi Rosberg, o cursă bună şi alte câteva puncte adăugate la totalul acestui an.
Raikkonen şi Alonso nu prea s-au văzut în acest GP, terminând pe locurile 7 şi 11.În primii 10 au mai terminat: Massa(4), Perez(5),Hamilton(6),DiResta(8),Sutil(9),Ricciardo(10).
O cursă fără surprize, fără prea multe incidente sau evenimente, mult smog şi un campion mondial . Cam aşa a arătat ultima cursă din India.
Următoarea cursă va fi pe 3 noiembrie în Abu Dhabi.


Wednesday, October 30, 2013

Saturday, October 26, 2013

My RUNNING Notes :1 Year!



"Running takes mental strength. That's the strength I'm interested in long term. That's what makes you smile when everything goes wrong. "(Colt Prattes)


În câteva zile voi avea un an de alergare şi 2 ani de fitness, uneori chiar şi eu sunt uimită că am ajuns aici. Poate că până la urmă mi-a plăcut încă de la început prea mult, am plecat de la 0, am construit pe parcurs pas cu pas cu fiecare antrenament.
I-am admirat întotdeauna pe alergători pentru că mi se păreau oamenii care pot obţine imposibilul şi o fac zâmbind, care erau pozitivi şi optimişti. 
M-am întors din Budapesta anul trecut cu ideea că pot încerca să devin un alergător şi am început antrenamentele. 
Am participat întâi la marşul de 3.5 km la Casiopeea in septembrie anul trecut, iar mai apoi revenind din Nisa mi-am propus mai mult.
Numărul de km alergaţi a început să crească treptat, iar din februarie anul acesta am început pregătirea pentru cursa de 3.8 km de la Semi-maratonul Bucureşti. Au fost 12 săptămâni de pregătire, spre final totul devenea destul de greu de suportat, km creşteau , încrederea scădea, iar oboseala se acumula.
Timpul de la sfârşitul cursei şi satisfacţia de a o fi terminat a meritat, a fost probabil unul din cele mai frumoase momente din acest an!
Cea mai mare parte din vară mi-am petrecut-o alergând şi chiar a fost dificil, cu termperaturile atât de ridicate, mai multă oboseală şi desigur, mai mulţi km.
Target-ul era de această dată cursa de 6.6 km de la Casiopeea - sfârşitul lui septembrie.Antrenamentele mi s-au părut şi mai grele, la un moment dat am vrut chiar să renunţ la această cursă.
Fizic nu a fost o cursă grea, psihic a fost cea mai dificilă, venind după o perioadă deloc fericită.Am fost însă mulţumită că am ajuns la finish şi mă puteam pregăti pentru etapa următoare.
Cam aşa a arătat din punct de vedere competiţional primul an de alergare,nu a fost uşor,dar endorfinele fac să merite fiecare antrenament , iar adrenalina şi sentimetul pe care îl ai la finish-ul unei curse sunt unice.
Mulţi alergători au fost întrebaţi la ce se gândesc în timpul unei alergări. Cel mai adesea nu mă gândesc la nimic anume, alteori doar la timpii şi km pe care trebuie să-i parcurg, iar în timpul curselor la cei dragi care mă susţin.
Probabil că antrenamentele vor mai suferi modificări, sper să le pot finaliza în continuare, dar şi aici am ajutoare- Multumesc!
Fitness-ul a fost baza pe care am început să lucrez, la care nu cred că voi renunţa prea curând, chiar dacă se mai întâmplă să mă plâng uneori şi să negociez antrenamentele.
Ce-mi doresc la 1 an de alergare? Mai multe curse, mai mulţi km, mai mulţi ani de alergare! Because it makes me happy :)


Sunday, October 20, 2013

Teatru: Cafeneua


Din decembrie anul trecut nu am mai reuşit să văd o piesă de teatru şi mi-e dor de sentimentul, pe care doar într-o sală de teatru îl regăseşti.
Prin urmare, luni am văzut piesa de teatru-Cafeneaua, cu o distribuţie foarte bună: Horaţiu Mălăele, Emilia Popescu şi Dana Dogaru.
Povestea este împărţită în 3 acte, durează 1 oră şi 45 de minute şi prezintă povestea unui cuplu : Louise şi Wally Murdock şi a cafenelei lor din Nevada.
În primul act, cei doi soţi sunt proaspeţii proprietari ai unei cafenele din deşertul Nevada, iar într-o seară aici soseşte Janet(Emilia Popescu) o aspirantă la titlul de vedetă , întoarsă de la Hollywood.
În actul doi personajele sunt în acelaşi loc, mai puţine speranţe, mai multă dezamăgire, câteva infidelităţi.
Iar actul final ne prezintă pe Louise(Dana Dogaru) şi Wally (Horaţiu Mălăele) ajunşi la bătrâneţe, sperând să plece din cafeneau care nu s-a dovedit a fi ceea ce sperau. Se reîntoarce şi Janet, însă de această dată poveştile ei nu mai sunt doar naive, ci de-a dreptul rodul unei minţi zdruncinate.
Decorul şi muzica au fost foarte bine alese, personajele interesante, iar prestaţia actorilor foarte bună. 
A fost o piesă cu umor, dar şi cu o mare doză de sarcasm. Un spectacol despre toate acele lucruri importante din viaţă, privite fie realist,fie cu umor sau cu sarcasm.
Nu a fost un spectacol comic precum Dineu cu proşti, mai mult mi-a reamintit de În Piaţa Vladimir, un spectacol incredibil cu Emil Hossu şi Luminiţa Gheorghiu.

Wednesday, October 16, 2013

Miercurea fara cuvinte:Flori (129)



                                             Mai multe gasiti pe blogul lui Carmen.Happy WW:)

Sunday, October 13, 2013

F1 Japonia 2013



După doar o săptămână de pauză, F1 a revenit în Japonia la Suzuka, unul din circuitele care încă îmi plac.
Calificările de sâmbătă dimineaţă l-au adus pe Mark Webber în primul pole-position din acest sezon, urmat de Vettel şi Hamilton şi speream că măcar de data aceasta Vettel nu va mai termina cursa pe locul1.
Startul a fost chiar interesant, Grojean plecat de pe locul 4, i-a întrecut pe Webber şi Vettel şi a ajuns la conducerea cursei. Speram că va reuşi să se menţină, însă Webber îl întrece şi rămâne doar pe locul 2 până la finalul cursei.
Alonso şi Raikkonen au reuşit doar locurile 4 şi 5, au fost prea departe de podium, pe care s-au clasat: Vettel, Webber şi Grosjean.
Hamilton a avut ghinion şi a abandonat din primele tururi, amintindu-ne încă o dată de calificările incendiare de sâmbătă.
Gutierez a obţinut primele puncte din acest sezon, a reuşit o cursă foarte bună şi a terminat pe locul 7.
În primii 10 au mai terminat: Hulkenberg(6),Button(9), Rosberg(8), Massa(10).
Vettel acumulează 297 p in clasamentul piloţilor urmat de Alonso-207 p şi Raikkonen-177p, însă trebuie să mai aştepte măcar 2 săptămâni până la al 4-lea titlu mondial.
Următoarea cursă va fi pe 27 octombrie în India.

Thursday, October 10, 2013

Chemarea îngerului-Guillaume Musso


"Există fiinţe al căror destin este să se întâlnească. Oriunde ar fi.Oriunde s-ar duce.Într-o bună zi se vor întâlni."

Guillaume Musso este scriitorul francez, născut la Antibes, pe care l-am descoperit întâmplător,dar a cărui scriitură mi-a plăcut imediat.
Îmi plac mult scriitorii francezi ( ex. Beigbeder,Anna Gavalda,Camus,etc) pentru că au un mod aparte de a povesti lucrurile simple, care contează, în aşa fel încât ţi le reaminteşti la mult timp după ce lectura s-a încheiat.
Chemarea îngerului a fost una din acele cărţi pe care trebuia să le găsesc la un moment dat, cred adesea că sunt cărţi care trebuie citite în anumite momente, pentru că altfel magia lor se risipeşte.
Povestea are toate elementele pentru a o citi cu nerăbdare: acţiune îmbinată cu dramatism şi romatism, personaje bine conturate, o pendulare între Paris şi New York.
Jonathan şi Madeline se ciocnesc întâmplător în aeroportul din New York, Madeline pleacă la Paris cu telefonul lui Jonathan , iar Jonathan cu telefonul lui Madeline, iar de aici întreaga lor existenţă se va modifica iremediabil.
Jonathan este fostul deţinător al unui lanţ important de restaurante, tată al unui băieţel adorabil, divorţat de Francesca, care a ales să-şi deschidă un restaurant micuţ în San Francisco.
Madeline a fost poliţist, se ocupă de o florărie cochetă din Paris, este logodită cu Raphael,iar viaţa sa părea liniştită înainte de întâlnirea cu Jonathan.
După ce-şi dau seama de cele întâmplate, Jonathan şi Madeline încep să comunice, să afle fiecare despre celălalt cât mai multe, iar lucrurile pe care le vor afla sunt nişte secrete bine ascunse.
Jonathan află despre vechia ocupaţie a lui Madeline, tentativa sa de sinucidere după cazul Alice Dixon. Madeline află secretul din spatele divorţului dintre Jonathan şi Francesca.
Alice Dixon era o adolescentă dispărută, pe care Madeline crede că nu a putut-o salva, însă Jonathan reuşeşte să găsească probe pentru a-i demonstra că este încă în viaţa. Din acest moment, cei doi se reîntâlnesc în Manhattan şi sunt pe urmele celor care o ţineau captivă pe Alice.
Din fericire povestea are un final fericit, Alice este găsită, iar Jonathan şi Madeline decid să rămână împreună.
Povestea este dinamică, elemente de thiriller se îmbină cu puţin romantism şi totul pare foarte real, cum numai scriitorii francezi reuşesc. Jonathan şi Madeleine sunt 2 personaje care par reale, au avut experienţe care le-au zdruncinat existenţa şi încrederea în oameni, pot părea destul de nesociabili şi dificili, însă împreună devin adorabili.

"Fiecare om are în inimă un gol, o rană, o teamă de abandon şi de singurătate."

" Aveam nevoie amândoi de uitare, de un popas înainte de a merge mai departe cu bagajele noastre în neant. Două fiinţe în derută care se sprijină în singurătatea lor."



Wednesday, October 09, 2013

Tuesday, October 08, 2013

The Smurfs 2(2013)




Luna trecută am văzut în cinema - The Smurfs2, unul din cele mai amuzante şi interesante filme de animaţie.
Nu am văzut prima parte aşa că nu pot face comparaţia între cele două, însă acest m-a convins şi m-a încântat într-o mare măsură.
Acţiunea se petrece în mare parte la Paris, deci veţi înţelege de ce mi-a plăcut atât de mult, iar oraşul arată încântător în acest film.
Ştrumfiţa ajunge să fie răpită de vrăjitorul Gargamel şi dusă la Paris, însă  Papa, Clumsy, Grouchy şi Vanity pleacă şi ei în căutarea Ştrumfiţei pentru a o salva.
Vor trebui să treacă prin mai multe peripeţii până când ordinea va fi restabilită şi Ştrumfete se va reîntoarece cu ei acasă.
Este o poveste animată foarte bună pentru o după-amiază liniştită de week-end, efectele 3-D sunt interesantă, iar replicile amuzate. Cu siguranţă nu vă veţi plictisii!


Monday, October 07, 2013

F1 Korea 2013



Week-end-ul trecut s-a desfăşurat o nouă etapă de F1 în Coreea de Sud, unul din circuitele noi, dar care nu oferă prea mult spectacol.
În ultimul timp F1 s-a îndepărtat destul de mult de locul său iniţial de origine, cursele europene au început să dispară treptat din calendar, pentru a face loc curselor mai îndepărtate şi exotice din Asia sau America, iar calendarul din 2014 cu 22 de etape se anunţă mai mult decât încărcat...
Calificările din Coreea de sâmbătă dimineaţă au fost destul de plictisitoare, nici o surprinză în ceea ce priveşte pole-position-ul sau altă clasare neaşteptată.
Duminică dimineaţă, însă, cursa a fost mai animată, cu 3 intrări ale safety car-ului, iar pilotul acestei curse a fost Hulkenberg , care a reuşit să-i ţină în spatele său mai bine de jumătate de cursă pe Hamilton şi Alonso.
Raikkonen a reuşit şi el o cursă bună, terminând pe locul 2 şi urmat pe 3 de Grosjean.În primii 10 au mai terminat:Hulkenberg(4), Hamilton(5),Alonso(6), Rosberg(7),Button(8),Massa(9),Perez(10).
Au mai rămas 5 curse până la finalul acestui sezon, iar dominaţia lui Vettel nu pare să se sfârşească...
Următoarea cursă se va desfăşura pe 13 octombrie în Japonia.






Friday, October 04, 2013

Rafa- povestea unui campion



Îmi doream să citesc această carte din momentul în care am aflat de apariţia ei la editura Publica si mulţumită Mariei, de la primele pagini am înţeles că-mi va fi foarte greu să o las din mână.
Nu ştiu dacă ar fi avut acelaşi impact dacă nu eram fan Nadal , dacă nu i-aş fi urmărit de-a lungul anilor multe meciuri şi finale de Grand Slam... Asociez Nadal cu tenisul, aşa cum voi asocia mereu F1 cu Schumi!
Este una din cele mai frumoase biografii pe care le-am citit în ultima vreme, citesc cu interes biografiile şi jurnalele pentru că au o doză mare de elemente personale, care pun în altă lumină tot ceea ce ştiai iniţial despre personajele în cauză.
Nu cred că sunt mulţi cei care să nu fi auzit până acum de Nadal, spaniolul de 27 de ani, născut în Manacor, antrenat de unchiul său Toni, cu 10 titluri de grand Slam în 2011 la numai 25 de ani.
Biografia începe cu povestea meciului dintre Nadal şi Federer în 2008 la Wimbledon, meci pe care l-am urmărit cu mare interes, care a fost oprit de mai multe ori de ploaie, un scor strâns, unul din cele mai frumoase episoade din tenis.
Desigur speram că Nadal va câştiga acest turneu şi va deveni numărul 1 mondial, oricât de mult îl admir pe Federer pentru felul în care şi-a gestionat întreaga carieră.
Este foarte captivant modul în care Nadal povesteşte pas cu pas pregătirea dinaintea cursei, sentimentele din timpul punctelor importante, legătura cu oamenii importanţi din viaţa sa.
Au fost câteva elemente noi pe care le-am aflat despre Nadal: timiditatea sa, legătura foarte strânsă cu familia sa, admiraţia pentru Federer.
Fiecare persoană apropiată(mamă, tată, unchi, preparator fizic,etc) îl vor descrie pe acesta: unii mai dur, alţii mai îngăduitor, vor povesti diverse întâmplări din copilăria sa.
Aşa cum deja ştiam, Nadal este o combinaţie foarte reuşită de talent, muncă, disciplină, ambiţie, competitivitate şi modestie.
Mi-au plăcut mult descrierile pregătirii sale, am regăsit elemente comune cu alergarea: "Tenisul este un sport pentru care trebuie să ai viteza unui sprinter, precizia unui portar şi rezistenţa unui alergător de cursă lungă."
Nu veţi găsi însă prea multe detalii cu privire la viaţa sa privată, ceea ce era de aşteptat, însă povestea vă va captiva cu siguranţă!
" Principala bătălie pe care o duc în timpul unui joc este acea cu gălăgia din capul meu. Mă lupt să amuţesc tot în afară de jocul însuşi şi să-mi concentrez toţi atomii fiinţei mele asupra punctului pe care îl disput."
Eu vor urmări în continuare cu interes meciurile lui Rafa, pentru că este unul dintre sportivii şi oamenii pe care îi admir pentru determinarea şi pasiunea lor şi sper să-i urmăresc într-o zi un meci din tribune. Vamos Rafa!

Wednesday, October 02, 2013