Saturday, October 26, 2013

My RUNNING Notes :1 Year!



"Running takes mental strength. That's the strength I'm interested in long term. That's what makes you smile when everything goes wrong. "(Colt Prattes)


În câteva zile voi avea un an de alergare şi 2 ani de fitness, uneori chiar şi eu sunt uimită că am ajuns aici. Poate că până la urmă mi-a plăcut încă de la început prea mult, am plecat de la 0, am construit pe parcurs pas cu pas cu fiecare antrenament.
I-am admirat întotdeauna pe alergători pentru că mi se păreau oamenii care pot obţine imposibilul şi o fac zâmbind, care erau pozitivi şi optimişti. 
M-am întors din Budapesta anul trecut cu ideea că pot încerca să devin un alergător şi am început antrenamentele. 
Am participat întâi la marşul de 3.5 km la Casiopeea in septembrie anul trecut, iar mai apoi revenind din Nisa mi-am propus mai mult.
Numărul de km alergaţi a început să crească treptat, iar din februarie anul acesta am început pregătirea pentru cursa de 3.8 km de la Semi-maratonul Bucureşti. Au fost 12 săptămâni de pregătire, spre final totul devenea destul de greu de suportat, km creşteau , încrederea scădea, iar oboseala se acumula.
Timpul de la sfârşitul cursei şi satisfacţia de a o fi terminat a meritat, a fost probabil unul din cele mai frumoase momente din acest an!
Cea mai mare parte din vară mi-am petrecut-o alergând şi chiar a fost dificil, cu termperaturile atât de ridicate, mai multă oboseală şi desigur, mai mulţi km.
Target-ul era de această dată cursa de 6.6 km de la Casiopeea - sfârşitul lui septembrie.Antrenamentele mi s-au părut şi mai grele, la un moment dat am vrut chiar să renunţ la această cursă.
Fizic nu a fost o cursă grea, psihic a fost cea mai dificilă, venind după o perioadă deloc fericită.Am fost însă mulţumită că am ajuns la finish şi mă puteam pregăti pentru etapa următoare.
Cam aşa a arătat din punct de vedere competiţional primul an de alergare,nu a fost uşor,dar endorfinele fac să merite fiecare antrenament , iar adrenalina şi sentimetul pe care îl ai la finish-ul unei curse sunt unice.
Mulţi alergători au fost întrebaţi la ce se gândesc în timpul unei alergări. Cel mai adesea nu mă gândesc la nimic anume, alteori doar la timpii şi km pe care trebuie să-i parcurg, iar în timpul curselor la cei dragi care mă susţin.
Probabil că antrenamentele vor mai suferi modificări, sper să le pot finaliza în continuare, dar şi aici am ajutoare- Multumesc!
Fitness-ul a fost baza pe care am început să lucrez, la care nu cred că voi renunţa prea curând, chiar dacă se mai întâmplă să mă plâng uneori şi să negociez antrenamentele.
Ce-mi doresc la 1 an de alergare? Mai multe curse, mai mulţi km, mai mulţi ani de alergare! Because it makes me happy :)


3 comments:

Micky said...

te invidiez. eu tot trag de mine da ...nada. trebuie sa ma mobilizez, sa mi bag mintile n cap

ANA MARIN said...

@Micky: E nevoie doar sa-ti placa atat de mult incat sa nu-ti doresti sa renunti. Pentru mine perioadele de pauza(ca aceasta) sunt cele mai dificile.

ANA MARIN said...
This comment has been removed by the author.