Voi fi acolo

Autori cooreni nu citisem până acum, aşa că după ce am răsfoit această carte mi-a trezit interesul.

Din primele pagini mă aşteptam la un roman mai optimist, însă cu cât povestea înaintează şi dramele personajelor ies la iveală optimismul se cam duce... Cu toate acestea este una din cele mai frumoase poveşti pe care le-am citit anul acesta, chiar dacă este atât de tristă.

Am regăsit câteva asemănări între autoare: Kyung -sook Shin şi Murakami - ambii au personaje care iniţial par banale pentru ca mai apoi să devină complexe, sunt evocate perioade istorice care i-au marcat, numărul de personaje este restrâns.

Yun primeşte un telefon după 8 ani de absenţă de la prietenul ei din adolescenţă, Myeong-seo, iar acest telefon o va face să-şi reamintească multe întâmplări din trecutul ei.

Yun studiază artele în Seul, este o tânără fără prieteni, marcată de moarte mamei sale. Cursul profesorului Yun o apropie de Myeong-seo şi de Mi-ru şi îi învaţă pe toţi 3 că scrisul este o terapie care îi poate ajuta.

Între Yun şi Myeong-seo se dezvoltă o legătură intensă, fiecare devenind pe rând sprijinul celuilalt în momentele dificile.

Mi-ru este o fată dificilă, nu poate trece peste momentul în care sora ei mai mare şi-a dat foc, iar mâinile ei sunt arse. Yun şi Mi-ru se împrietenesc repede, însă treptat Mi-ru se înstrăinează şi dispare.

Yun şi Dan sunt prieteni din copilărie, la un moment dat Dan decide că este momentul să se înroleze în armată. Doar că armata nu este mediul în care el să se simtă bine, îi scrie multe scrisori lui Yun, dar respingerea ei devine greu de suportat.  Yun află că a fost victima unui accident într-o noapte , însă nu va afla niciodată dacă a fost într-adevăr un accident sau o sinucidere.

În momentul în care Yun află de dispariţia lui Dan, redevine o persoană singuratică, scrie răspunsuri la scrisorile lui Dan din urmă cu multă vreme.

Myeong-seo este alături de ea, merg amândoi la revolte,petrec mult timp împreună, ambii pentru a uita câte ceva.

Myeong-seo va fi şocat când va afla de la Yun de moartea lui Mi-ru, care fiind anorexică a refuzat să mai mănânce. 

Cumva lumea pe care o construiseră se destramă, oamenii pe care îi iubeau dispar şi fiecare încearcă să facă faţă acestei situaţii în felul său.

După 8 ani, Myeong-seo o sună pe Yun să o anunţe de starea gravă în care se afla la spital profesorul Yun. Spre final aflăm că şi Yun devenise profesoară.

Este un roman cu o încărcătură emoţională ridicată, cu personaje puternice, un roman despre iubire şi pierdere în egală măsură.

Pierderea unei persoane iubite este o situaţie dificilă, care vine şi amestecă tot ceea ce credeai că ştii până atunci.În astfel de situaţii este de mare ajutor să ştii că cineva este acolo alături şi poate fi spijin. 

"Momentele în care mi-am dorit cu ardoare ca cineva să îmi poată spune că va veni şi clipa în care o să pot să accept tot ce mi se întâmplă fără să sufăr."