Efemeride- Irvin D. Yalom

După ce am citit Minciuni pe canapea, Plânsul lui Nietzsche şi Călăul Dragostei mi-am dat seama că îmi place mult să-l citesc pe Yalom. Fiind terapeut reuşeşte uşor să aducă diverse probleme, să ofere soluţii , să-l facă pe cititor să reflecteze la aproape orice.

În week-end-ul trecut la Sibiu după ce ne-am oprit prin librăria Humanistas, am ales una din ele mai recente cărţi ale lui Yalom- Efemeride.

Cartea aduce 10 povestiri diferite din cabinetul de terapie al autorului, poveşti dificile, tema principală fiind modul în care oamenii reuşesc să se împace cu ideea morţii.

Personal s-a dovedit a fi o lectură dificilă , pe care încă o diger , îţi dai seama cât de mărunte sunt unele lucruri, cât de importante altele şi cum oamenii reacţionează diferit la o etapă considerată obişnuită.

În cele 10 povestiri oamenii încearcă fie să se împace cu moartea unor persoane dragi, cu propriile limite şi boli grele cum este cancerul, cu fiecare nou caz mi se părea mai dificil să înaintez pentru că-mi reveneau în memorie multe amintiri.

Autorul, la vârsta de 81 de ani, este pus în situaţia de a se confrunta cu ideea de sfârşit, trece alături de pacienţii săi prin toate etapele, este empatic, iubitor, prezent şi foarte uman. Recunoaşte că propria moarte îl sperie, dar îşi ajută pacienţii să-şi depăşească temerile, să trăiască ultimele momente pozitiv, să fie recunoscători în ciuda unor diagnostice dificile.

M-a impresionat fiecare pagină, fiecare caz, puterea de a continua a oamenilor, chiar dacă mai au doar speranţa. Tocmai pentru că am văzut la mama mea toate etapele prin care trece o persoană diagnosticată cu o formă de cancer, tot ceea ce citeam în cartea lui Yalom devenea mai greu , mai real, nu a fost nici măcar un moment doar o lectură.

Am rămas cu multe întrebări după ce am terminat şi ultima povestire şi încă o dată am plâns cum nu o mai făcusem demult...