Mind-blowing: Birdman


După filmele anterioare nominalizate la Oscar pe care le-am văzut în week-end a venit momentul pentru Birdman. Cred că Birdman este fie filmul care îţi place şi mult, fie nu-ţi place deloc.
Mie mi-a plăcut, este unul din filmele care are tot ce îţi poţi dori, la care continui să te gândeşti mult timp după ce s-a terminat şi pe care probabil o să-l revăd.
Riggan Thompson (Michael Keaton) a interpretat la un moment dat un super erou- Omul Pasăre, însă în prezent caută aceeaşi faimă într-o piesă în care joacă şi pe  care o regizează pe Brodway.
Thompson crede că aceasta este ultima lui şansă de a impresiona criticii, colegii, de a arăta că lumea teatrului poate aduce multă creaţie , că este mai importantă decât lumea filmului.
Doar că încercarea sa nu este deloc uşoară, piedicile sunt multe, eşecul este la orice pas, presiunea creşte, spectacolul pare uneori un lucru imposibil de atins.
Totul pare o lume nebună, fiica lui Thompson, Sam( Emma Stone) tocmai reîntoarsă de la o clinică de dezintoxicare este destul de antisociabilă, dar foarte realistă, cele două actriţe din piesă pendulează între teama de eşec şi succesul de a juca într-o piesă pe Brodway, iar surpriza este actorul nou venit Mike Shiner(Edward Norton).
Edwad Norton reuşeşte să-şi parodieze propria imagine de actor dificl, este nonconformist, extrem de talentat, trece cu uşurinţă de la dramă, la umor sau ironie, iar dialogul dintre el şi Thompson din piesă este superb.
Pe Edward Norton îl urmăresc de multă vreme, îşi alege cu grijă rolurile, este un actor foarte talentat şi inteligent, o adevărată plăcere să văd rolul lui din acest film. 
Filmul crează o atmosferă în care totul pare foarte real, actorii care au mereu nevoie de confirmare, se prefac în afara scenei,dar fac totul să devină real pe scenă. 
Finalul nu este cu nimic diferit de ceea ce-mi imaginam sau avea nevoie acest film, fiecare este în măsură să facă alegerile pe care le consideră potrivite.
Este un film despre lumea reală, despre adevărurile crude pe care încercăm să le ascundem,mă bucur că în acest an filmele pe care le-am văzut deja nominalizate la Oscar au ca element comun realul( povestea lui Kyle din American Sniper sau a lui Alan Turing din The Imitation Game).
Sper doar ca atât Michael Keaton , cât şi Ed Norton să obţină premiul Oscar pentru interpretare rol principal, respectiv secundar, pentru că le merită. Vă recomand acest film. Enjoy!


Comments

CARMEN said…
:) ma bucur mult ca ti-a placut filmul. Am descoperit ca avem gusturi comune în privinta aceasta :))
PS: Cel mai tare film pe care l-am vazut în ultimul timp este "Predestination" (2014)... M-as bucura sa-mi spui parerea ta despre acest film ☺