Istoria romanţată a unui safari-D.Zeca

De la IQ84 al lui Haruki Murakami am încercat să găsesc o nouă lectură care să acopere acel gol care apare după fiecare carte deosebită, acea stare că e posibil ca viitoarele lecturi să nu fie îndeajuns de interesante.

Am ajuns de această dată la romanul-Istoria romanţată a unui safari(Daniela Zeca), o lectură care era de multă vreme pe lista mea şi care nu întâmplător mi-a plăcut foarte mult.

Treceam printr-o perioadă în care nu mai citeam la fel de mult, prinsă în prea multe alte evenimente, aveam probabil nevoie de un impuls, de o lectură captivantă, de o carte de care să-ţi pară rău că o termini şi a cărei acţiune să-ţi rămână în minte zile întregi.

Am găsit în acest roman o poveste frumoasă şi tristă în acelaşi timp, zugrăvirea unei lumi exotice, pline de culoare şi arome.

Darrielle, o tânără din Europa ajunge în Africa în căutarea a ceva, îl întâlneşte pe Mehria,un musulman sunnit din Magreb,locuieşte doi ani în casa sa şi speră că-i va deveni soţie.

Mehria speră că alături de Darrielle nu va mai fi singur, încearcă să scape de blestemul familiei( toate soţiile bărbaţilor din familia sa mureau la naştere),însă este în permanenţă nehotărât.

Darrielle în schimb, ajunge în Africa în căutarea sinelui, este fascinată de aromele şi culorile acestui paradis, se îndrăgosteşte de Mehria, colindă în permanenţă împrejurimile pentru a căuta libertatea, străbate o parte din deşert însă tot nu se apropie de ceea ce căuta iniţial.

În final Darrielle hotărăşte că e mai bine să revină acasă, Mehria nu o opreşte şi ambii au sentimentul că au greşit drumul...

Această carte mi-a reamintit de Maytrei , dar şi de lumea din cărţile lui N.Mahfuz, un roman care creează stări şi emoţii, un roman pe care cu greu l-am lăsat din mână.

Iniţial Africa aşa cum o percepe Darrielle este fascinantă, un loc în care timpul poate sta pe loc, în care familia este cea importantă, dar pe parcurs farmecul se pierde, atracţia nu mai este cea de la început, treptat se instaurează tristeţea,durerea....

Este probabil şi o maturizarea a tinerei europene, care deşi simte că nu găseşte ceea ce spera, va pleca mult mai îmbogăţită sufleteşte prin emoţiile pe care le-a trăit, oamenii pe care i-a întâlnit, cultura şi tradiţiile pe care le-a descoperit.

"Îşi lăsase viaţa în urmă pentru aceste mirosuri,pentru coriandru şi pentru mireasma de iasomie,pentru izul înţepător de ghimbir şi pentru aburul de mentă sălbatică opărită în ceainice".

"Înţelese atunci că mierea lor e prelinsă din coajă de pepene,din pulpă de poame şi din răşini,din cioturi de curmali şi eucalipt..."

Istoria romanţată a unui safari nu este doar o poveste de dragoste, este povestea unei căutări, încercarea de a rămâne liber într-un loc în care tradiţia este cea mai importantă, povestea unei femei puternice, care se lasă atrasă de un loc exotic, dar care-şi păstrează unicitatea.

Este o lectură captivantă, pe care v-o recomand pentru poveste, pentru senzaţii şi aromele pe care le descrie, dar şi pentru o scriitură foarte bună.