" Străzi vechi din Bucureştiul de azi" : Repere

• Clădirea Academiei este inaugurată în 1869;



• 1861: Primul bulevard în faţa Universităţii;



• Strada Batiştei: "Mahalaua Saint Germain a Bucureştilor"( U. de Marsillac)



• Str. Maior Borroczyn - numele provine de la ofiţetul rus stabilit în Bucureşti, care realizează şi primul plan al oraşului ce conţinea 99 de planşe între 1844-1846;


• Pe Calea Călăraşilor s-a aflat casa în care a copilărit Barbu Ştefănecu Delavrancea, demolată însă în 1986;


• Parcul Cişmigiu este amenajat în 1844 de Gheorghe Bibescu;


• Bulevardul Dacia purta denumirea de Mahalaua Tichileşti în 1802;


• Şoseaua Fundeni este atestă drept sat în 1559;


• 1960 - începe construcţia campusului studenţesc din Grozăveşti


• Pe Bulevardul Magheru în 1930 începe construcţia hotelurilor Lido şi Ambasador;


• Piaţa Matache Măcelarul a purtat denumirea de Piaţa Haralambie Botescu până în 1917


• În 1573 la mănăstirea Plumbuita se afla prima tipografie din Bucureşti;


• 1809 ia naştere prima fabrică de bere;


• Pe strada Smârdan în sec. 19 se construieşte primul hotel din Bucureşti: Hotel d'Europe al cărui proprietar era vienezul Brenner.Tot aici s-a aflat şi hotelul Concordia;


• Pe Strada Speranţei s-a aflat prima locuinţă a lui Eminescu când a venit în Bucureşti;


• Pe Strada Victoriei s-a construit în 1852 primul teatru , ce avea 1000 de locuri şi aceeaşi stradă este prima arteră bucureşteană iluminată electric.

Informaţiile sunt preluate din " Străzi vechi din Bucureştiul de azi", Al. Ofrim, o carte foarte spectaculoasă şi impresionantă ,în ceea ce priveşte poveştile istorisite şi imaginile care le însoţesc.

" Străzile sunt depozite de amintiri. Se schimbă la fel ca noi, îmbătrânesc, dar mai norocoase decât oamenii care le locuiesc pentru un timp, pot să întinerească la loc.

Străzile sunt făcute din case, oameni şi amintiri , şi din paşi"( I. Pârvulescu)

Sunt doar câteva din informaţiile pe care cartea le conţine, străzile fiind prezentate în ordine alfabetică, însoţite de imagini noi sau vechi şi de poveştile lor fabuloase.

Citind această carte am găsit un oraş frumos, plin de viaţă, de istorie, de poveşti care de fapt au fost realitatea acelor vremuri.

Am înteles mai bine de ce se aseamănă atât de mult cu Parisul şi de ce i se spune "micul Paris", dar asta numai după ce am văzut în paralel un documentar despre Paris şi am parcurs citind pas cu pas străzile vechi din Bucureştiul de azi.

Îmi place Parisul pentru că vibrează de istorie şi îmi place deasemenea să descopăr paginile din istoria Bucureştiului care se chinuie să reziste trecerii timpului pentru a spune şi altora poveştile ce le-au fost martore.

De repere avem nevoie de cele mai multe ori , fie că decidem sau nu să le urmăm, e important să existe , să ştim că sunt acolo şi le putem folosi dacă avem nevoie.

Tot aşa e imporant ca istoria să nu fie ignorată, să nu se lase ca praful să acopere paginile pline de viaţă, pentru că doar aşa mai putem să creăm o oarecare legătură .

Acum ceva timp ni s-a propus o temă, prin care trebuia să alegem o destinaţie şi să realizăm un program turistic.

Involuntar am ales turismul în oraşe şi am realizat un program ce-i purta pe turişti prin 3 mari oraşe ale Rusiei, în timp ce majoritatea au ales să prezinte staţiuni de vară.

Mai apoi mi-am dat seama că turismul în oraşe are o frumuseţe aparte, te ţine conectat la vechi şi nou, nu te lasă să te plictiseşti şi cu mici repere te vei descurca cu siguranţă.

Desigur e o formă care nu-i bucură pe mulţi, dornici să se depărteze cât mai mult de ceea ce înseamnă oraşul şi în acelaşi timp poţi să descoperi că te poţi strecura uşor în oraşe mari, nu doar pentru shopping.....