Week 8- ACL recovery

Sunt deja 8 săptămâni de la operația de LIA și 6 săptămâni de când am început recuperarea la kineto. 

Mi-am propus de mult să țin un fel de jurnal săptămânal online, dar n-am simțit că e timpul până acum.

Probabil au fost multe de procesat, încă mai sunt, descopăr cu fiecare zi câte ceva ce nu știam despre mine. 

Chiar dacă a venit cu multă durere, limite, anxietate, perioada asta îmi aduce și multe provocări prin care să cresc.

În săptămâna 8 am reușit să ajung la o flexie de 95 de grade și am mers 6400 de pași, cel mai mare număr de până acum.

Imi place că pot să fac mai mult cardio, cel mai mult au fost 90 de minute de bicicletă, eliptica și bandă. S-a simțit ca în vremurile bune.

Ceea ce a fost neașteptat pentru mine a fost să descopăr că e trigger să fac genoflexiunile la oglindă. 

În mai, am avut un episod cu durere puternică de genunchi, iar antrenorul m-a filmat făcând genoflexiuni, pentru a-mi arăta cât de greșit le făceam. 

La nivelul acela de durere nu aveam cum să le fac altfel și atunci a fost pentru prima dată când am vrut să plec din sală. N-am făcut-o, mi-am terminat antrenamentul, dar m-a deranjat partea de shaming. 

Acum am încercat să fac iar genoflexiuni la oglindă, creierul și-a reamintit ce s-a întâmplat în mai, durerea intensă de atunci, anxietate crescută, iar în final freeze. 

Am incercat să continui, dar nu mă puteam mișca, creierul refuza să revină în acel punct. 

Pe lângă asta a mai fost impactul de a-mi vedea cicatricile, cu care încă nu am făcut pace. Mă uitam în oglindă și știam că sunt aproape de a izbucni în plâns. 

Când alergam, exista un punct de la care organismul se relaxa și devenea ușor să scoată ce găsea în subconștient. 

E mai ușor să plângi alergând pe bandă, decât într-o sală plină de oameni. 

Poate mi-ar face bine, pentru că simt că e destulă durere care vrea să iasă la suprafață. 

Perioada asta m-a învățat să nu mai fug de durere, să stau cu ea. 

A fost o săptămână intensă din cauza trigger-ului, dar așa am aflat pe unde mai am de lucrat cu mine. 

Și încep să resimt sentimentul de putere pe care ți-l dă antrenamentul.