Wednesday, December 30, 2015

A proper end of year : Byron Impromptu


19 decembrie Bucuresti- Clubul Taranului Roman- Concert Impromptu Byron


Clar anul acesta a fost anul in care i-am descoperit pe Byron si mi-au placut atat de mult incat am reusit sa ajung la 3 concerte.
In aprilie i-am ascultat in Hush, in mai ii revedeam la Hard Rock , mai apoi dupa cele intamplate la Colectiv concertul pentru lansarea noului album The Eternal Return a fost amanat pana in decembrie.
Din pacate nu am reusit sa ajung la acesta desi mi-am dorit mult si nici la Dan Byron Solo, care a urmat la numai o saptamana.
Si cum tocmai s-a ivit ocazia cu Impromtu am profitat si a fost o experienta foarte faina! Un concert bazat pe improvizatie, o locatie care mi-a placut( Clubul Taranului Roman), vin fiert, o super cantare, buna dispozitie. Am ramas cu sentimentul unei petreceri intre prieteni, care s-a prelungit natural pana pe la 1. Si o pofta nebuna de Cola :)
A fost o seara minunata si nu puteam sa scriu despre ea decat intr-un moment in care sunt fericita. Cumva a fost azi, iar drumul pana aici a fost lung...
Revenind la rezolutii pentru 2016, normal ca vreau mai mult Byron: Byron & Luiza Zan, Byron Solo,etc.
Si dupa o seara asa faina, am si o poza cu Dan Byron :) Thanks!



Monday, December 28, 2015

Top Filme 2015


Dificil de ales atat de putine filme pentru 2015, deoarece a fost un an cu destule filme bune, mai ales cele care au intrat in cursa pentru Oscar, Golden Globes,etc.


O comedie franceza cu multa muzica, destul de reusita.


Tom Hardy in rol dublu, film cu gangsteri, tipic englezesc. 



Primul film romanesc pe care l-am vazut in cinema si apoi l-am revazut de vreo 5 ori, cred ca spune tot.


Un documentar foarte reusit care mi-a aratat o cu totul alta Amy decat prezentase media.




Povestea matematicianului Alan Turing in interpretarea lui Benedict Cumberbatch, mi-a placut mult.


Nu vazusem anterior nici unul din filmele lui Daniel Craig interpretandu-l pe James Bond, dar acesta m-a convins. Am ramas la aceeasi parere si dupa ce am vazut cele 3 filme ale seriei.


Un film artistic cu care am rezonat mult. 



Un film dificil , care i-a adus lui Julianne Moore un Oscar in 2015. Emotionant.


Un film frumos despre un om a carui viata a fost mai mult decat dificila, o sursa de inspiratitie. Iar Eddie Redmayne a castigat un Oscar pentru rolul sau. Astept cu nerabdare The danish girl.



Un film minunat, care ar fi fost pe locul 1 in topul meu daca nu vedeam filmul de mai jos. Iar Edward Norton ca de fiecare data genial. O placere!

1. Phoenix

Tocmai ce l-am revazut zilele trecute, e emotionant, e dur si atat de real!


Friday, December 18, 2015

Steve Jobs(2015)



Recunosc parca imi doream mai mult de la acest film. Dar in final s-a dovedit a fi perfect exact cum a fost gandit iar in ceea ce ma priveste si-a atins scopul.
Fassbender se apropie foarte mult de Steve Jobs doar prin postura si voce.
In acest film Steve Jobs apare ca un individ destul de inflexibil, ironic si sarcastic, incapatanat ,singuratic, cu o minte sclipitoare.
Este interesant modul in care a anticipat nevoia unui sistem de operare pentru Apple atunci cand a creat Next si cum in timp a  revenit la Apple datorita acestui amanunt.
Filmul nu se concentreaza pe ultima perioada din viata sa asa cum credeam, ci pe 3 momente importante din cariera sa, pe atitudinea lui in aceste situatii, pe relatia cu fiica sa, Lisa.
Din punct de vedere comportamental filmul este foarte bun, insa daca va asteptati la entertainment nu prea il veti gasi.
E posibil insa sa plecati acasa cu ceva idei , cu o noua viziune asupra leadershipului .
Enjoy!


Sunday, December 13, 2015

Voi fi acolo

Autori cooreni nu citisem până acum, aşa că după ce am răsfoit această carte mi-a trezit interesul.
Din primele pagini mă aşteptam la un roman mai optimist, însă cu cât povestea înaintează şi dramele personajelor ies la iveală optimismul se cam duce... Cu toate acestea este una din cele mai frumoase poveşti pe care le-am citit anul acesta, chiar dacă este atât de tristă.
Am regăsit câteva asemănări între autoare: Kyung -sook Shin şi Murakami - ambii au personaje care iniţial par banale pentru ca mai apoi să devină complexe, sunt evocate perioade istorice care i-au marcat, numărul de personaje este restrâns.
Yun primeşte un telefon după 8 ani de absenţă de la prietenul ei din adolescenţă, Myeong-seo, iar acest telefon o va face să-şi reamintească multe întâmplări din trecutul ei.
Yun studiază artele în Seul, este o tânără fără prieteni, marcată de moarte mamei sale. Cursul profesorului Yun o apropie de Myeong-seo şi de Mi-ru şi îi învaţă pe toţi 3 că scrisul este o terapie care îi poate ajuta.
Între Yun şi Myeong-seo se dezvoltă o legătură intensă, fiecare devenind pe rând sprijinul celuilalt în momentele dificile.
Mi-ru este o fată dificilă, nu poate trece peste momentul în care sora ei mai mare şi-a dat foc, iar mâinile ei sunt arse. Yun şi Mi-ru se împrietenesc repede, însă treptat Mi-ru se înstrăinează şi dispare.
Yun şi Dan sunt prieteni din copilărie, la un moment dat Dan decide că este momentul să se înroleze în armată. Doar că armata nu este mediul în care el să se simtă bine, îi scrie multe scrisori lui Yun, dar respingerea ei devine greu de suportat.  Yun află că a fost victima unui accident într-o noapte , însă nu va afla niciodată dacă a fost într-adevăr un accident sau o sinucidere.
În momentul în care Yun află de dispariţia lui Dan, redevine o persoană singuratică, scrie răspunsuri la scrisorile lui Dan din urmă cu multă vreme.
Myeong-seo este alături de ea, merg amândoi la revolte,petrec mult timp împreună, ambii pentru a uita câte ceva.
Myeong-seo va fi şocat când va afla de la Yun de moartea lui Mi-ru, care fiind anorexică a refuzat să mai mănânce. 
Cumva lumea pe care o construiseră se destramă, oamenii pe care îi iubeau dispar şi fiecare încearcă să facă faţă acestei situaţii în felul său.
După 8 ani, Myeong-seo o sună pe Yun să o anunţe de starea gravă în care se afla la spital profesorul Yun. Spre final aflăm că şi Yun devenise profesoară.
Este un roman cu o încărcătură emoţională ridicată, cu personaje puternice, un roman despre iubire şi pierdere în egală măsură.
Pierderea unei persoane iubite este o situaţie dificilă, care vine şi amestecă tot ceea ce credeai că ştii până atunci.În astfel de situaţii este de mare ajutor să ştii că cineva este acolo alături şi poate fi spijin. 
"Momentele în care mi-am dorit cu ardoare ca cineva să îmi poată spune că va veni şi clipa în care o să pot să accept tot ce mi se întâmplă fără să sufăr."
 
 

Thursday, December 10, 2015

My Writings:I WONDER(5)

I don't like goodbyes and I'm not good at them. Probably never will be...
I have the strange feeling that we've met before. In another place or time but I'm sure we did.
Sometimes i just want to ask you what do you see when you're looking at me? Do you see all the scars that I try to hide, the tears that I can't stop or the little smiles when it's sunny?
There are moments when I wish you didn't, when I wish you could see only the good you deserve.
But you know life is strange and I'm not a good actor so I can't hide.
There are moments when I need to be sure and I let you see all the dark parts hoping you will still stay tomorrow. Does this scares or dissapoints you?
Somehow I need to be sincere with both of us. It's hard to let you know the scars from the past or the tears when my world breaks into pieces.
Most of the time,all I need is a shoulder to put my head on when things get heavy and your arms to hug me when I'm falling apart.
Sometimes I just think you can see me better than I can...I wonder,what do you see?

Sunday, December 06, 2015

Femeia in faţa oglinzii : Eric Emmanuel Schmitt


Nu ştiu de ce, dar de fiecare dată când termin de citit o  carte a lui Schmitt rămân cu senzaţia că pentru câteva zile spaţiul s-a umplut şi nu mai pot citi nimic în plus...
Aşa s-a întâmplat şi de această dată cu Femeia în faţa oglinzii, cea mai nouă apariţiei a sa la Humanitas.
Mi-a fost aproape imposibil să o las din mână şi am parcurs într-o zi cele aproape 400 de pagini. A fost o adevărată plăcere lectura acestei cărţi, una din cele mai bune pe care le-am citit în acest an şi de asemenea una din cele mai bune cărţi despre femei scrisă de un bărbat.
Romanul se compune din poveştile a 3 femei, care la început par foarte diferite, trăiesc în perioade istorice diferite. 
Anne trăieşte în Bruges, este o femeie înclinată spre spiritualitate, caldă şi plină de compasiune şi candoare. 
Hanna locuieşte la Viena împreună cu soţul său şi cu ajutorul psihilogiei începe să-şi descopere laturi pe care nu le ştia.
Anny este o actriţă modernă celebră, care încearcă să scape de lumea plină de reguli în care trăieşte , doar că evadarea ei ajunge de fiecare dată să o rănească.
Toate sunt femei puternice, ambiţioase, cu calităţi , dar şi defecte, care simt că nu-şi găsesc locul în lumea în care trăiesc.
Autorul reuşeşte să le surprindă tocmai această stare de angoasă, de neîmplinire, care conduce de fiecare dată la un nou început.
Anne va fi acuzată de biserică că este vrăjitoare şi va fi arsă pe rug, Hanna va divorţa de soţul ei şi va scrie o carte despre Anne, iar Anny îşi va găsi liniştea alături de un infirmier , fost dependent de droguri ca şi ea şi o va întruchipa pe Anne într-un film.
Toate aceste trei personaje pot fi asimilate într-unul singur, femeia care caută răspunsuri la toate întrebările care apar în viaţa sa.

 
 
 
 

Thursday, December 03, 2015

My Writings :The Trap (4)



Sometimes I wish life was a maths problem, maybe this way I could find its solution...

I can easily make forecasts so I could also build models , choose the variables and then test them...

But unfortunately life doesn't work this way and you find yourself again in front of the same questions.

And there are these moments when nothing seems to work, you get stuck in the same place, you would like to run but you are unable to move.

You don't understand why this is happening to you, you are so rational so you need to first understand...

Sometimes there are those days when you don't even feel like doing anything, when things seem useless and all you want is an answer.

It doesn't if it hurts you , you can continue as long as it leads you to something.

That thing you've been looking for all this time, waiting, hoping that it's going to be yours. Not because you're lucky, simply because you think it's your purpose.

And you are so close to achieve it, you simply don't want to give up even if this journey is hurting you. The pain? You've felt it before , this time is going to be different.

It's just a trap, you feel like leaving everyhing , but you know that the pain is going to follow you. The only thing you can do is to cry when pieces of you are being broken...

You've been here before many times, now you just have to peak another model and test it...